Nicolae Bălcescu

La 29 noiembrie 1852, ora 19.30, Nicolae Balcescu se stinge din viata, intr-o camera a hotelului „Alla Trinacria” (Palermo, Italia). Pana in ultimele ceasuri lucrase la ”Istoria romanilor supt Mihai Voda Viteazul “. Nicolae Bălcescu a fost unul dintre marii revolutionari de la 1848 si un aparator fervent al idealurilor si nazuintelor nationale, in slujba carora si-a pus viata, din frageda tinerete si pana la moartea sa prematura din 1852. Se exilează la Paris, unde încearcă să coaguleze forțele revoluționare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederații europene. Cu un pașaport eliberat la Paris, la 27 septembrie 1850, „au … Continuă să citești Nicolae Bălcescu

Revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania

La 12 mai 1848, revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul–legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc” Iată care erau tezele pașoptiștilor moldoveni: 1.Desfiinţarea boierescului şi a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari. 2.Ridicarea beilicurilor, a lucrului şoselelor si a tuturor împovărărilor fără plată către stăpânire. 3.Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici un fel de răscumpărare din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor si, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobşte, precum şi de o potrivă împărtăşire … Continuă să citești Revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania

Ziua Naţională a Regatului României a fost între 1866-1947 ziua de 10 MAI

Sarbatoarea nationala a Regatului Romaniei -la 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseste in Bucuresti, capitala Romaniei, si depune juramantul in fata Parlamentului; -la 10 Mai 1877, dupa ce cu o zi inainte Parlamentul dezbatuse problema, Carol I proclama solemn Independenta absoluta a Romaniei. Comunistii, dupa 1947, au incercat sa inlature orice urma a monarhiei din istoria tarii, „mutand” sarbatorirea independentei pe 9 mai; -la 10 Mai 1881, Carol I a fost incoronat ca Rege al Romaniei, iar Romania a fost ridicata la rangul de Regat; -la 10 mai 1877 se instituie prima decorație românească – Steaua României; -la 10 mai … Continuă să citești Ziua Naţională a Regatului României a fost între 1866-1947 ziua de 10 MAI

Declaraţia de Independenţă a României 9/21 mai 1877

Agravarea brusca a relatiilor internationale si, indeosebi, iminenta declansarii unui nou razboi intre imperiile Tarist si Otoman au determinat guvernul roman sa intre in negocieri cu Rusia.  La 4 aprilie 1877, acorda „libera trecere” trupelor tariste spre Dunare, iar Rusia garanta apararea si mentinerea integritatii teritoriale a Romaniei. Ca masura de prevedere, la 6 aprilie 1877, guvernul roman, a decretat mobilizarea armatei permanente si teritoriale cu rezerva ei. Aceasta actiune complexa s-a efectuat in ordine, rapid si cu precizie. Pana la 25 aprilie mobilizarea a fost incheiata, armata fiind organizata conform cerintelor de razboi. La 9/21 mai 1877 are loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților care proclamă independența de stat a … Continuă să citești Declaraţia de Independenţă a României 9/21 mai 1877

Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848

Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie. PETIȚIA NAȚIONALĂ ADOPTATĂ DE ADUNAREA DE LA BLAJ PRIN CARE SUNT EXPRIMATE REVENDICĂRILE ROMÂNILOR TRANSILVANI Punturile naţiunii române transilvane votate în Adunarea Naţională de la Blaj în 15-17 Mai c.n. 1848 1.Națiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde independenţa sa … Continuă să citești Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848

Cei patru aventurieri

În 1910, patru studenţi români – Paul Pârvu, Alexandru Pascu, Gheorghe Negreanu şi Dumitru Dan – au pornit să ocolească pe jos Pământul, au acceptat provocarea lansata de Touring Club France de a face ocolul Pamantului pe jos in doar 6 ani. Un drum dificil, o provocare care s-a dovedit fatala pentru trei dintre cei patru studenti temerari, Dan fiind singurul supravietuitor al extraordinarei calatorii. Cei patru aventurieri, studenti in capitala Fratnei se hotarasc sa accepte o provocare lansata de organizatia franceza pentru promovarea turismului, premiul cel mare fiind 100.000 franci francezi, echivalentul a jumatate de milion de euro in … Continuă să citești Cei patru aventurieri

Prima monedă românească

La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, bătute în Anglia în 1867. În 1868, s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe”), … Continuă să citești Prima monedă românească