Românii, la venirea ungurilor

Formațiuni politice românești care au existat în regiune în momentul venirii ungurilor. Cronica lui Anonimus, Gesta Hungarorum, este reprezentata de desele mentiuni ale prezentei valahilor in spatiul transilvanean si in Pannonia. Ungurii au venit în Panonia în anul 896, iar cronica lui Anonimus, Gesta Hungarorum, spune cã acolo si în Transilvania au gãsit români. sursa foto: Cartofilie Romaneasca Anunțuri Continuă să citești Românii, la venirea ungurilor

Mihnea al III-lea Radu

Mihnea al III-lea (Mihail Radu) (d. 6 aprilie S.V. 26 martie 1660) a fost domn al Țării Românești (1658-1659). A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor. După încoronarea de la mănăstirea Radu-Vodă de către patriarhul Macarie al Antiohiei și-a schimbat titlul de „domn” cu cel de „ighemon” și numele de Mihnea cu cel de Mihail-Radu . Coordonându-și acțiunile cu cele ale principelui Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, a început acțiunile militare împotriva turcilor (1659). După … Continuă să citești Mihnea al III-lea Radu

„Moartea lui Mihai Viteazul”

„Şi mi s-a zis să nu mă încred în nemţi, după cum s-a adeverit.” citat din Mihai Viteazul La 9 august 1601, Mihai Viteazul, domnitor al celor trei provincii românești, asasinat la 3 km sud de Turda din ordinul fostului său aliat, generalul G.Basta Generalul Basta ştia că imperialii nu doreau ca Transilvania să fie condusă de o personalitate puternică precum Mihai Viteazul. Mai mult, Basta ar fi dorit pentru sine puterea, ca reprezentant al împăratului. La 9/19 august 1601, în dimineaţa în care Mihai se pregătea să plece din tabăra de la Turda spre Făgăraş, un detaşament de 300 … Continuă să citești „Moartea lui Mihai Viteazul”

Basarab I

„În anul 6860 (1352) la Câmpulung a murit marele Basarab voievod”. La 30 iulie 1352, a murit Basarab I, cunoscut în documentele contemporane şi ca Bazarad sau Ivanko Bazarad şi supranumit în epoca modernă Întemeietorul, este socotit ca fiind fondatorul Ţării Româneşti. Nu se cunoaşte anul suirii sale pe tron; acesta a fost situat în jurul lui 1310, potrivit unei vechi tradiţii. Basarab a domnit până la moartea sa, în 1352. După cum este menţionat într-un document oficial emis în 1332 de regele Ungariei Carol d’Anjou, a fost fiul unui anume Thocomerius. Domnia lui Basarab I s-a încheiat în 1352. … Continuă să citești Basarab I

Bătălia de la Războieni (Valea Albă)

La data de 25-26 iulie 1476 are loc Bătălia de la Războieni (Valea Albă) a fost un eveniment important din istoria medievală a Moldovei.O mică armată moldovenească sub comanda lui Ștefan cel Mare și armata invadatoare a Imperiului Otoman, condusă de însuși sultanul Mehmed al II-lea. Turcilor li se alăturase și o oaste a voievodului Țării Românești, Basarab al III-lea cel Bătrân Laiotă. Dezastrul armatei otomane, cu un an în urmă, nu putea să rămână nepedepsit de cuceritorul Constantinopolelui, care comandă personal campania din 1476, aducând în Moldova forţe evaluate de sursele contemporane între 90 000 şi 150 000 de oameni, … Continuă să citești Bătălia de la Războieni (Valea Albă)

Biserica din Borzesti

La 9 iulie 1493, incepe zidirea bisericii din Borzesti, ctitorie a lui Stefan cel Mare. Biserica din Borzesti a fost construita de Stefan cel Mare, in amintirea prietenului sau din copilarie, Gheorghita, omorat aici de catre tatari; acest eveniment este pastrat in legendele locului care spun ca Gheorghita a murit in acest loc rapus de sagetile tatarilor. Aici s-a nascut si a copilarit Stefan cel Mare. Domnitorul Stefan a mostenit mosia de la Borzesti din mosi-stramosi. Se spune ca este singura biserica ridicata de Sfantul Stefan, nu pentru a comemora o victorie, ci in amintirea prietenului sau, Gheorghita, omorat de … Continuă să citești Biserica din Borzesti

Mormântul lui Ştefan cel Mare

„Iară prea Ștefan Vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul, jale era, că plângea toți ca pe un părinte al său…”(Grigore Ureche) Marele domnitor și-a închis ochii la 2 iulie 1504. În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptând de la egal la egal cu vecini mult mai puternici, Ștefan cel Mare a reușit să impună Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Din nefericire, mărimea redusă a populației și resursele limitate au făcut ca, o dată cu modificarea tehnologiei războiului (introducerea pe scară … Continuă să citești Mormântul lui Ştefan cel Mare