Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen

La 14 martie 1881, Parlamentul român votează transformarea României în regat. Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen va fi încoronat rege al României la 10 mai 1881. Articolul 82 specifica: „Puterile conducătorului sunt ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, prințul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculină prin dreptul de primogenitură (primului-născut), excluzând femeile. Descendenții Majestății Sale vor fi crescuți în spiritul religiei ortodoxe.” Pentru consolidarea prestigiului personal și al țării, pe 9 septembrie 1878 a primit titlul de „Alteță regală”. Pe 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului … Continuă să citești Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen

Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice

„Să dea Dumnezeu să meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine” şi a încheiat prin cuvintele: „Să trăiască România!” La 11 februarie 1866 (23 februarie s.n.) Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de „monstruoasa coaliţie” (conservatori şi liberali radicali). Se forează o locotenenţă domnească şi un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. Dramaticul act a avut loc la … Continuă să citești Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice

Armata romana in Bulgaria 1913

Armata romana in Bulgaria 1913 – Masa de la douasprezece. În ciuda stabilizării frontului din Macedonia, dorința guvernului bulgar pentru pace venea ca urmare a evenimentelor departe de Macedonia. La 10 iulie, românii au invadat regiunea disputată Dobrogea și amenințau Sofia din nord. Pentru a înrăutăți situația, otomanii au profitat pentru a-și recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopol, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc. Armatele otomană și română nu au pierdut trupe în lupte, deși au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră. Un armistițiu general a fost semnat la … Continuă să citești Armata romana in Bulgaria 1913

Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza

„La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale,.. valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă” La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Ţării Româneşti se pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, fapt ce a precedat unirea de fapt a Principatelor Moldovei şi Valahiei. Întrucât în textul Convenției nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naționale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat și în Țara Românească. Adunarea electivă a Țării Românești era însă dominată de conservatori, care dețineau 46 din … Continuă să citești Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza

„Mămăligă şi cu lapte, România e departe”

„La Stalingrad era jale. Nemţii ne băgau pe noi în prima linie, ei fugeau, simţeau că pierdem. Ne-au încercuit ruşii, acolo am crezut că murim. Au reuşit să ne scoată dintre fronturi cu ajutorul unor avioane gigant. Am fugit care cum am putut, eram pe cont propriu, nu mai conta nimic. Nemţii aveau maşini şi părăseau locul cu rapiditate. Dacă încercai să pui mâna, să te agăţi, să scapi, îţi tăiau mâna. Uitaseră că suntem camarazi de luptă. Norocul meu a fost că aveam busolă şi o hartă. După mine s-au luat şi alţi vreo 20 de soldaţi români, au … Continuă să citești „Mămăligă şi cu lapte, România e departe”

Soldaţi români din regimentul 11 Siret

Soldaţi români din regimentul 11 Siret (unitate de elita din Galati), schingiuiţi de secui din Ciuci, aprilie 1919, in perioada războiul româno-ungar de la 1919! O diivizia de secui s-a remarcat numai prin abuzurile, crimele şi atrocităţile împotriva populaţiei româneşti din zona ocupată de către unguri. Continuă să citești Soldaţi români din regimentul 11 Siret